De ce ai cantat?

Morgenstimmung

Tu ti-ai strecurat cintecul in mine
Intr-o dupa-amiaza, cind
Fereastra sufletului zavorita bine
Se deschisese-n vint,
Fara sa stiu ca te aud cintind.

Cintecul tau a umplut cladirea toata,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavanda sonora. Iata,
Au sarit zavoarele,
Si minastirea mi-a ramas descuiata.

Si poate ca nu ar fi fost nimic
Dca nu intra sa sape,
Cu cintecul, si degetul tau cel mic,
care pipaia mierlele pe clape –
Si intreaga ta faptura, aproape.

Cu tunetul se prabusira si norii
In incaperea universului inchis,
Vijelia aduse cocorii,
Albinele, frunzele…Mi-s
Subrede,birnele,ca foile florii.

De ce-ai cintat ? De ce te-am auzit ?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos –
Nedespartit – in bolti.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieti, eu veneam din morti.

Tudor Arghezi

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s